În ceasul încercărilor, practică virtutea Speranţei spunând: ca să mă odihnesc întru desfătare mă aşteaptă eternitatea; acum, plin de Credinţă, trebuie ca prin muncă să-mi câştig această odihnă; iar desfătarea, prin durere… Ce nu va fi Iubirea în Cer! Sau, mai bine! Practică Iubirea făcând astfel: vreau să-L mulţumesc pe Dumnezeu, Iubirea mea, îndeplinind în toate Voinţa sa…, ca şi cum nu ar exista nici răsplată, nici pedeapsă, ci doar ca să-I fiu pe plac.