Când contempli frumusețea, măreția și eficiența sarcinii tale de apostolat ne asiguri că începi să simți dureri de cap gândindu-te la calea pe care o mai ai de parcurs — câte suflete ne așteaptă! dar te simți foarte fericit când te oferi lui Isus să-I fii sclav. Dorești cu ardoare Crucea, și durerea, și Iubirea sufletelor. Fără să vrei, într-un gest instinctiv, întinzi brațele pentru ca El să te răstignească pe Crucea Sa binecuvântă: ca să devii sclavul său — „serviam“! Altfel spus, pentru a domni cu El.