Josemaría Escrivá Obras
 
 
 
 
 
 
  Forja > Uimire > Gând 27
27

Văd Crucea ta, Isuse al meu, și beneficiez de harul tău: Calvarul tău ne-a dobândit pe Duhul Sfânt... Și zilnic, din iubire, tu te dăruiești mie — e pură nebunie! — în preasfânta Ostie... și ai făcut din mine un copil al lui Dumnezeu! Și mi-ai dat-o pe propria ta Mama!

Nu-mi este de ajuns să fac o rugăciune de mulțumire. Gândul meu își ia zborul: Doamne, Doamne, câte suflete rămân departe de Tine!

În viața ta, reaprinde-ți setea de apostolat: ca El să fie cunoscut... ca să fie iubit și ca fiecare să se simtă iubit de El!

[Tipărire]
 
[Trimiteți]
 
[Palm]
 
[Salvați]
 
Schimbați limba gândului în:
Anterior Citire capitol Următor