Vreau să-ți atrag atenția împotriva unei ispite care s-ar putea, poate, să ți se arate și ție: ispita osteneli, a descurajării.

— Nu ai încă proaspătă amintirea unei anumite vieții — a ta— dezorientată, lipsită de scop și de orice farmec, viața aceea pe care lumina lui Dumnezeu și propria ta generozitate ți-au schimbat-o, umplând-o de bucurie?

— Să nu faci prostia de a o schimba pe aceasta cu aceea.