Continuă să meditezi însușirile măgarului și observă că, dacă vrea să facă o treabă folositoare, măgărușul trebuie să se lase dominat de voința celui care-l conduce… Într-adevăr, singur n-ar face decât… măgării. Cu siguranță că n-ar avea altă idee mai bună decât să se tăvălească pe iarbă, să alerge spre ieslea lui…, și să ragă.

Ah! Isuse! — spune-I și tu —: „ut iumentum factus sum apud te!“ — ai făcut din mine măgărușul tău; nu mă părăsi, „et ego semper tecum!“ — și eu voi fi mereu cu Tine. Du-mă, legat prin harul tău: „tenuisti manum dexteram tuam…“ — m-ai luat de frâu; „et in voluntate tua deduxisti me…“ — și ajută-mă să împlinesc Voia Ta. Astfel te voi iubi pentru totdeauna — „et cum gloria suscepisti me!“