Lista numerelor
Niciodată nu vrei să „epuizezi adevărul“. — Uneori din corectitudine. Alteori — cel mai des —, pentru a nu avea parte de vreo neplăcere. Câteodată, pentru a nu o produce. Şi mereu, din laşitate.
Astfel, cu această teamă de a aprofunda, niciodată nu vei fi un om cu discernământ.
Stare de confuzie. — Am ştiut că rectitudinea judecăţii tale e şovăitoare. Şi ca să mă înţelegi, ţi-am scris: diavolul are faţa foarte urâtă şi, cum ştie atâtea, nu se expune să-i vedem coarnele. Nu se arată în faţă.
— De aceea, de câte ori vine travestit în haine de nobleţe şi chiar de spiritualitate!
Asta se cheamă şoaptă, bârfă, pălăvrăgeală, intrigă, cancan, vorbe, insinuări… calomnie? josnicie?
— E greu ca „rolul de judecător“, al celui ce nu are de ce să-l exercite, să nu ajungă în final „treabă de mahalagioaice“.
Este prea simplistă judecata ta atunci când cântăreşti valoarea operelor de apostolat, după ceea ce se vede. — Cu acest criteriu, vei prefera un chintal de cărbuni unui pumn de diamante.
La apostolat, te vei supune, te vei nimici: nu-ţi vei impune punctul de vedere personal.
Document tipărit din https://escriva.org/ro/book-subject/camino/36184/ (09.05.2024)