Lista numerelor

Nu mă îndoiesc de cinstea ta. — Ştiu că lucrezi în prezenţa lui Dumnezeu. Dar, există un „dar“!: la acţiunile tale asistă sau pot asista oameni care judecă omeneşte… Şi trebuie să le dai un bun exemplu.

Dacă nu eşti rău, dar pari, eşti prost. — Şi această prostie — pricină de scandal — este mai rea decât răutatea.

„Şi într-un mediu păgânizat sau păgân, contrastând mediul acesta cu viaţa pe care o duc, nu va părea artificială naturaleţea mea?“, mă întrebi.

   Şi îţi răspund: viaţa ta cu viaţa lor vor contrasta, fără îndoială, şi acest contrast, prin faptul că îţi confirmi, cu lucrările tale, credinţa, este fără îndoială, naturaleţea pe care ţi-o cer.

Mulţi apostoli falşi, în ciuda a ceea ce sunt, fac bine masei, poporului, în virtutea doctrinei înseşi a lui Isus, pe care o predică, deşi nu o practică.

   Dar nu se compensează, cu acest bine, răul enorm şi efectiv pe care îl produc omorând suflete de conducători, de apostoli, care se îndepărtează, scârbiţi, de cei ce nu fac ceea ce îi învaţă pe ceilalţi.

   Astfel încât, cei ce nu vor să ducă o viaţă integră, nu trebuie să se aşeze niciodată în primul rând, ca şefi de grup, nici ei, nici ele.

„Nonne hic est fabri filius? Nonne hic est faber, filius Mariae?“ — Oare nu este acesta fiul tâmplarului? Nu este tâmplarul fiul Mariei?

   — Acestea, pe care le spuneau despre Isus, este foarte posibil să le spună despre tine, cu ceva uimire şi încă ceva zeflemea, când vei vrea „definitiv“ să împlineşti Voinţa lui Dumnezeu, de a fi instrument: Oare, nu este acela?…

   — Taci. Şi operele tale să-ţi confirme misiunea.

Să nu te doară că ţi se văd greşelile; — ofensa adusă lui Dumnezeu şi exemplul rău pe care-l poţi da, acestea trebuie să te doară.

   — În rest, să se ştie cum eşti şi să fii dispreţuit. — Nu te întrista că nu eşti nimic, pentru că aşa, Isus trebuie să sădească totul în tine.

Cu exemplul bun se seamănă sămânţa cea bună; şi iubirea îi obligă pe toţi să semene.

Fie ca întâlnindu-te, să nu se poată exclama ceea ce pe bună dreptate striga o anumită persoană: „De onorabili sunt sătul până aici…“ Şi făcea semn: până peste cap.