Lista numerelor

Nu fi mărginit. Mărește-ți inima până devine universală, „catolică“.

   Nu zbura ca o pasăre de curte, câtă vreme te poţi înălţa ca vulturii.

Inteligenţa ta este greoaie, inactivă: faci eforturi inutile pentru a coordona ideile în prezenţa Domnului: o adevărată prostie!

   Nu te forţa, nici nu te îngrijora. — Ascultă-mă bine: e ceasul inimii.

Frontul Madridului. Vreo douăzeci de ofiţeri în nobilă şi veselă camaraderie. Se aude un cântec, apoi altul şi altul.

   Tânărului locotenent cu mustaţa neagră i-a fost îndeajuns să-l asculte pe primul:

Inimi împărţite

Mie nu-mi plac

Şi de-o dau pe a mea

Întreagă o dau.

   „Ce rezistenţă să-mi dau inima întreagă!“ — Şi a izvorât rugăciunea, curgând în vad blând şi cuprinzător.

Inima, la o parte. Mai întâi, datoria. — Dar în îndeplinirea datoriei pune inimă: adică gingăşie.

Misionar. — Visezi să fii misionar. Vibrezi asemeni lui Xaveriu: şi vrei să cucereşti pentru Cristos un imperiu. — Japonia, China, India, Rusia…, popoarele reci din nordul Europei, sau America, sau Africa, sau Australia?

   — Aprinde aceste incendii în inima ta, această sete de suflete. Dar nu uita că eşti mai misionar „ascultând“. Departe, din punct de vedere geografic, de acele domenii de apostolat, lucrezi „aici“ şi „acolo“: nu-ţi simţi — ca şi Xaveriu — braţul obosit de a fi botezat atâţia oameni?

A fi „catolic“ înseamnă a-mi iubi patria, nelăsând pe nimeni să mă întreacă în această dragoste. Şi în acelaşi timp a-mi însuşi minunatele aspiraţii ale tuturor neamurilor. Câte glorii ale Franţei sunt gloriile mele! Şi la fel multe motive de mândrie de la germani, italieni, englezi… americani, şi asiatici şi africani, sunt şi mândria mea.

   Catolic!: inimă mare, spirit deschis.

Cu cât apostolul este mai aproape de Dumnezeu, cu atât se simte mai universal: inima se măreşte pentru ca să încapă toţi şi toate, cu dorinţa de a pune universul întreg la picioarele lui Isus.

Indiferenţa nu înseamnă a avea inima uscată… cum Isus n-a avut-o.

Îmi explic suferinţa ta, atunci când, obligat să fii inactiv, te gândeşti la misiunea ce trebuie îndeplinită. — Inima nu-ţi încape între hotarele lumii şi trebuie să se plieze… pe o muncă oficială minusculă.

   Dar, pentru când lăsăm acel „fiat“?…

Nu-mi faceţi „bisericuţe“ în activitatea voastră. — Ar însemna să micşoraţi valoarea apostolatului: căci dacă „bisericuţa“ ajunge, până la urmă!, să conducă o întreprindere universală… cât de repede întreprinderea universală va sfârşi prin a fi „bisericuţă“!

Bucură-te, dacă vezi că alţii fac un bun apostolat. — Şi cere-i lui Dumnezeu, pentru ei, har abundent şi răspuns la acest har.

   Apoi tu, urmează-ţi drumul: convinge-te că nu ai altul.

E un gând rău dacă te doare că alţii lucrează pentru Cristos, fără să se bazeze pe munca ta. — Aminteşte-ţi de acest pasaj din Sfântul Marcu: „Învăţătorule, am văzut pe unul izgonind demoni în numele tău, dar care nu mergea după noi şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi. Isus, însă, răspunse: Nu-l opriţi, căci nu este nimeni, care să facă minuni în numele meu, şi să mă poată grăi de rău îndată după aceea. Cine nu este împotriva voastră este pentru voi”.