Lista numerelor

Preotul — oricine ar fi el — este întotdeauna un alt Cristos.

Nu doresc — în cunoştinţă de cauză — să nu-ţi mai amintesc încă o dată că preotul este un „alt Cristos“. — Şi că Duhul Sfânt a spus: „nolite tangere Christos meos“ — nici să nu gândiţi să vă atingeţi de „Cristoşii mei“.

Să nu mi-l pui vreodată pe preot în situaţia de a-şi pierde firea gravă. Este virtutea pe care trebuie să o aibă, fără rigiditate.

   Cum o cerea — Doamne, dă-mi optzeci de ani… de gravitate! — acel cleric tânăr, prietenul nostru! Cere-o şi tu, pentru întreaga preoţime, şi vei face un lucru bun.

Este vorba despre autorul însuşi. Caracterul grav, sacerdotal şi rugăciunea celor „optzeci de ani“ constituie o temă veche în rugăciunile şi preocupările lui Josemaría Escrivá. Dar în acelaşi timp, era cunoscută şi bucuria pe care o împărtăşea şi răspândea în jurul său. (n.t.)

A-L iubi pe Dumnezeu şi a nu-l venera pe preot… e cu neputinţă.

Mai mult decât în „a da“, iubirea înseamnă „a înţelege“. — De aceea, caută o scuză aproapelui tău — scuze există mereu —, dacă ai obligaţia de a judeca.