Lista numerelor

Întăreşte-te în faţa obstacolelor. — Harul lui Dumnezeu nu-ţi va lipsi: „inter medium montium pertransibunt aquae!“ — vei traversa munţii!

   Ce contează că pentru moment trebuie să-ţi micşorezi activitatea dacă apoi, ca un resort ce a fost comprimat, vei ajunge incomparabil mai departe decât ai visat?

E bine să cunoşti acest adevăr sigur: spiritul propriu este un sfetnic nepotrivit, o călăuză rea pentru a conduce sufletul prin furtuni şi vijelii, printre stâncile primejdioase ale vieţii interioare.

   De aceea, voinţa lui Dumnezeu este să fie încredinţată cârma navei unui învăţător, astfel încât, cu lumina şi cunoaşterea sa, să ne conducă spre un liman sigur.

Cum se simte această inimă? — Nu te îngrijora: sfinţii — care erau fiinţe foarte robuste şi normale, ca tine şi ca mine — simţeau şi ei aceste înclinaţii „naturale“. Şi dacă nu le-ar fi simţit, puţin merit ar fi avut reacţia lor „supranaturală“ de a-şi păstra inima — sufletul şi trupul — pentru Dumnezeu, în loc de a o dărui vreunei făpturi.

   De aceea, odată înţeles drumul, cred că slăbiciunea inimii nu trebuie să fie un obstacol pentru un suflet hotărât şi „foarte îndrăgostit“.

Cât de clar este drumul!… Cât de vizibile obstacolele!… Cât de bune sunt armele pentru a le învinge!… — Şi totuşi, câte devieri şi câte poticniri! Nu-i aşa?

   — Este firişorul subtil — lanţ: lanţ de fier forjat —, pe care tu şi eu îl cunoaştem, şi pe care nu vrei să-l rupi, el este cauza care te îndepărtează de drum şi care te face să te poticneşti şi chiar să cazi.

   — Ce aştepţi ca să-l rupi… şi să înaintezi?