Lista numerelor

Doamne! Începând de acum fă ca să nu mai fiu „eu“, ci acel „altul“ pe care îl vrei Tu!

— Fă să nu refuz nimic din ceea ce-mi vei cere! Să mă pot ruga! Să pot să sufăr! Nimic să nu mă preocupe în afara slavei Tale! Să simt mereu prezența ta.

Fă să-L iubesc pe Tatăl și să te doresc pe Tine, Isuse al meu, într-o permanentă comuniune. Fie ca Duhul Sfânt să-mi înflăcăreze sufletul!

Gândeşte-te adesea în mintea şi în sufletul tău: Doamne, de câte ori am căzut, Tu m-ai ridicat! Şi de câte ori după ce m-ai iertat, m-ai strâns lângă inima ta! Gândeşte-te adesea… şi nu te mai despărţi vreodată de El.

Să fi fost atât de aproape de Cristos atâția ani… și cu toate acestea atât de păcătos!

— Oare nu-ți smulge hohote de plâns apropierea lui Isus de tine?

Dacă îi suntem fideli, Isus Cristos va pogorî viața sa în viața fiecăruia din noi, într-un fel sau altul, atât în procesul ei interior — sfințirea — cât și în purtarea noastră exterioară.

— Mulțumește-I pentru o astfel de bunătate!

Ascultă de pe buzele lui Isus însuși această parabolă povestită de Sfântul Ioan în Evanghelia sa:

„Ego sum vitis, vos palmites“ — Eu sunt vița, coi mlădițele.

Iată deja întreagă parabolă pentru imaginația și inteligența ta. Vezi bine că o mlădiță nu este bună la nimic dacă este separată de trunchi, de viță, căci nu rodește și riscă să devină o creangă uscată pe care deopotrivă oameni și animale o vor călca în picioare sau o vor arunca în foc…

— Mlădița ești și tu: așadar, gândește-te la această!

Când va veni încercarea… şi de asemenea când vei cunoaşte biruinţa, spune odată cu mine: Doamne, nu mă lăsa, nu mă părăsi! Ajută-mă ca pe un copil lipsit de experienţă. Du-mă mereu de mână!

Dacă vrei ca inima ta să reacționeze cum trebuie, te sfătuiesc sa te adăpostești, în gând într-una din Rănile Mântuitorului; în felul acesta vei fi foarte aproape de El, lipit de El, îi vei simți inima bătând… și-L vei urma în tot ce-ți va cere.

Rugăciunea este, fără îndoială, „consolarea“ celor care-L iubesc pe Isus, ca noi.

Crucea simbolizează viața apostolatului lui Cristos cu o putere și cu un adevăr care place deopotrivă sufletului și trupului, chiar dacă se întâmplă ca ea să ne coste și să-i resimțim greutatea.

Înțeleg că din Iubire vrei să suferi cu Cristos; că vrei ca între El și călăii care-L biciuiesc să-i interpui proprii umeri; să-ți oferi capul în locul capului său ca să primească cununa de spini; și picioarele și mâinile tale pentru cuie… sau ca, cel puțin, s-o însoțești pe Maica Noastră, Sfânta Maria, pe Calvar, și să te acuzi pe tine însuți de a fi săvârșit deicid prin păcatele tale…, și să suferi, să iubești.

Mi-am propus, spuneai tu, să mă apropii mai des de Duhul Sfânt să-I cer lumina Sa.

— Bravo! Dar amintește-ți fiule, că Duhul Sfânt este rodul Crucii.

Iubirea de bunăvoie, cea care face sufletul fericit, este întemeiată pe durere: nu există iubire fără renunțare.

A întâlni Crucea înseamnă a-L întâlni pe Cristos.

Isuse, sângele tău divin să pătrundă în vinele mele, ca să mă facă să trăiesc în fiecare moment generozitatea sacrificiului tău.

În fața lui Isus mort pe Cruce roagă-te și meditează: fie ca Viața și Moartea lui Cristos să fie model și stimulent al vieții tale și al răspunsului tău la voința divină.

Pentru ca să-ți aduci aminte în ceasul durerii și al căinței: Crucea este semnul lui Cristos Mântuitorul. Ea a încetat să fie simbolul răului spre a deveni semn al biruinței.

Printre ingredientele meselor tale, pune unul „foarte bun“: acela al mortificări.

A practica mari mortificări în unele zile, pentru a le abandona în alte zile, nu acesta este spiritul de penitenţă.

— Spiritul de penitenţă presupune să ştim să ne învingem zilnic, oferind lucruri — mari sau mici — din iubire, şi în mod nespectaculos.

Dacă unim micimile noastre — cele care sunt neînsemnate ca şi marile contradicţii — cu suferinţele nespuse al Domnului — valoarea lor n-ar face decât să crească; vor deveni o comoară şi atunci vom lua, de bunăvoie şi cu toată râvnă, asupra noastră, Crucea lui Cristos.

— Şi astfel nu va mai fi necaz care să nu poată fi repede învins, şi nu va mai fi nimic şi nici nimeni care să ne poată răpi pacea şi bucuria.

Ca să fii apostol, trebuie să porți în tine, după cum ne spune Sfântul Paul, pe Cristos răstignit.

Este adevărat, Sfânta Crucea aduce în viețile noastre confirmarea că îi aparținem lui Cristos.

Crucea nu vrea să însemne supărare, nici necaz, nici amărăciune… Crucea este lemnul sfânt pe care triumfă Isus Cristos… și pe care triumfăm și noi când primim cu bucurie și cu mărinimie ceea ce El ne trimite.

După Sfânta Jertfă ai constatat că de Credința și de Iubirea ta — de penitența ta, de rugăciunea și de acțiunea ta — depinde în bună parte perseverența alor tăi și, uneori, însăși viața lor pământească.

— O, Cruce binecuvântată pe care noi o purtăm, Domnul meu Isus, — El, și tu și eu!

O, Isuse, aș vrea să fiu cea mai strălucitoare flacără a Iubirii tale! Simpla mea prezență să răspândească în lume foc nestins. Vreau să știu că sunt al Tău. Și apoi, să vină Crucea…

— Nobilă cale: a suferi, a iubi și a crede!