Josemaría Escrivá Obras
332

Celui ce poate fi învăţat nu-i iertăm că nu este .


333

Studiu. — Ascultare: ”non multa, sed multum“.


334

Te rogi, te mortifici, lucrezi la mii de opere de apostolat... dar nu studiezi. — Nu eşti de folos deci dacă nu te schimbi.

   Studiul, orice formare profesională, este o îndatorire serioasă pentru noi.


335

O oră de studiu pentru un apostol modern, este o oră de rugăciune.


336

Dacă trebuie să-I slujeşti lui Dumnezeu cu inteligenţa ta, a studia este pentru tine o obligaţie serioasă.


337

Primești frecvent Sacramentele, faci rugăciuni, eşti cast... însă nu studiezi... — Să nu-mi spui că eşti bun: eşti doar binevoitor.


338

Odinioară, deoarece cunoştinţele omeneşti — ştiinţa — erau foarte limitate, părea foarte probabil ca un singur învăţat să poată construi apărarea şi apologia sfintei noastre credinţe.

   Astăzi, prin extinderea şi intensitatea ştiinţei moderne, este nevoie ca apologeţii să-şi împartă însărcinările pentru a apăra, în toate domeniile, în mod ştiinţific, Biserica.

   — Tu... nu poţi rămâne indiferent faţă de această obligaţie.


339

Cărţi: nu le cumpăra fără să te sfătuieşti cu persoane creştine, învăţate şi cu discernământ. — Altfel, ai putea cumpăra un lucru inutil sau dăunător.

   De câte ori unii cred că poartă sub braţ o carte... dar se încarcă cu maculatură!


340

Studiază. — Studiază cu râvnă. — Dacă trebuie să fii sare şi lumină, ai nevoie de ştiinţă şi pricepere.

   Sau crezi că fiind hoinar şi comod vei primi ştiinţă prin insuflare?


341

E bine să te străduieşti la învăţătură, dacă te străduieşti la fel pentru a dobândi viaţa interioară.


342

Nu uita că înainte de a-i învăţa pe alţii, trebuie să lucrezi. — ”Coepit facere et docere“, spune despre Isus Sfânta Scriptură: a început să lucreze şi să-i înveţe.

   — Mai întâi, să lucrăm. Pentru ca tu şi eu să învăţăm.


343

Munceşte. — Când vei avea preocuparea unei munci profesionale, viaţa ta sufletească se va îmbunătăţi: şi vei fi mai curajos, pentru că vei renunţa la acel ”spirit de cleveteală“ care te consumă.


344

Educatorule, străduinţa de netăgăduit cu care cunoşti şi practici cea mai bună metodă pentru ca elevii tăi să dobândească ştiinţa umană, aplică-o şi pentru cunoaşterea şi practicarea ascezei creştine, singura metodă pentru ca ei şi cu tine să deveniţi mai buni.


345

Cultură, cultură! — Bine: nimeni să nu ne întreacă, în a ne ambiţiona şi a o poseda.

   — Dar cultura este un mijloc, şi nu un scop.


346

Studentule, formează-te în spirit de pietate temeinică şi activă, evidenţiază-te în studiu, fii însufleţit de o statornică dorinţă de apostolat profesional. — Şi eu îţi promit, ţinând cont de această vigoare în formarea religioasă şi ştiinţifică, că repede vei ajunge departe.


347

Te îngrijeşti numai de formarea culturii tale. — Şi e nevoie să-ţi formezi sufletul. — Astfel vei lucra cum se cuvine, pentru Cristos: pentru ca El să domnească în lume, e nevoie să existe oameni care, cu privirea îndreptată spre cer, să se dedice în mod prestigios tuturor activităţilor omeneşti, şi, pornind de la acestea, să exercite în tăcere — şi eficient — un apostolat cu caracter profesional.


348

Neglijenţa ta, nepăsarea ta, lenea ta, sunt laşitate şi comoditate — ţi-o argumentează neîncetat conştiinţa — , dar ”nu alcătuiesc un drum“.


349

Stai liniştit dacă ai exprimat o părere justă, chiar dacă răutatea celui ce te-a ascultat îl face să se scandalizeze. — Căci scandalizarea lui este fariseică.


350

Nu-i suficient să fii învăţat, pe lângă bun creştin. — Dacă nu îndrepţi manierele aspre ale firii tale, dacă nu armonizezi zelul şi ştiinţa ta cu buna creştere, nu înţeleg cum ai putea fi sfânt. — Şi dacă eşti învăţat, chiar dacă eşti, ar trebui să stai legat de o iesle, ca un catâr.


351

Cu aerul acesta de suficienţă devii un tip supărător şi antipatic, te faci ridicol, şi, ceea ce e mai rău, scazi eficacitatea muncii tale de apostol.

   Nu uita că până şi cei ”mediocri“, pot păcătui de prea multă ştiinţă.


352

Însăşi lipsa ta de experienţă te poartă la această îngâmfare, la această vanitate, la ceea ce tu crezi că-ţi dă un aer important.

   Corectează-te, te rog. Chiar dacă eşti un netot, poţi ajunge să ocupi posturi de conducere (s-a văzut mai mult de un caz), iar dacă nu te convingi de lipsa ta de calităţi, vei refuza să asculţi de cei ce au darul de a sfătui. Şi e de temut gândul la răul pe care-l va produce dezordinea ta.


353

Aconfesionalism. Neutralitate. — Vechi mituri care încearcă mereu să întinerească.

   Ţi-ai dat osteneala să te gândeşti cât este de absurd să încetezi a fi catolic, intrând la universitate sau într-o asociaţie profesională sau în adunarea academică sau în parlament, ca unul ce-şi lasă pălăria la poartă?


354

Foloseşte bine timpul. — Nu uita de smochinul blestemat. Cel puţin, acela făcea ceva: dădea frunze. Ca şi tine...

   Nu-mi spune că ai o scuză. — Smochinului nu i-a folosit — istoriseşte Evanghelia —, faptul că nu era vremea smochinelor, atunci când Mântuitorul i le-a cerut.

   Şi a rămas sterp pentru totdeauna.


355

Cei ce se ocupă de afaceri omeneşti spun că timpul este aur. — Mi se pare puţin: pentru noi, cei ce ne ocupăm de treburi sufleteşti, timpul este glorie!


356

Nu-mi explic faptul că te numeşti creştin şi duci această viaţă de pribeag inutil. — Uiţi viaţa de trudă a lui Cristos?


357

Toate păcatele — mi-ai spus — se pare că aşteaptă prima clipă de lene. Lenea însăşi trebuie deja să fie un păcat!

   Cel ce se dedică să lucreze pentru Cristos nu trebuie să aibă o singură clipă liberă, căci odihna nu înseamnă a nu face nimic: înseamnă a ne distra prin activităţi care necesită mai puţin efort.


358

A sta fără ocupaţie este ceva de neînţeles la un bărbat cu suflet de apostol.


359

Dă un motiv supranatural activităţii tale profesionale obişnuite, şi-ţi vei sfinţi munca.


Anterior Următor