Josemaría Escrivá Obras
492

Iubirea pentru Maica noastră va fi suflu ce aprinde în flacără vie jarul virtuţilor ce stau ascunse în cenuşa lâncezelii tale.


493

Iubeşte-o pe Maica Domnului. Şi Ea îţi va dobândi har din belşug, ca să învingi în această luptă zilnică. — Şi la nimic nu-i vor folosi celui blestemat acele dorinţe perverse, care urcă şi urcă, clocotind în tine, până a voi să înece în putreziciunea lor atrăgător mirositoare marile idealuri, poruncile sublime pe care Cristos însuşi le-a pus în inima ta. — ”Serviam!“


494

Fii al Mariei şi vei fi al nostru.


495

La Isus se merge, şi la Isus ”se întoarce“ mereu prin Maria.


496

Cât de mult le place oamenilor să li se amintească rudenia lor cu personaje din literatură, din politică, din armată, din Biserică!...

   — Cântă în faţa Fecioarei Neprihănite, amintindu-i:

   Bucură-te, Marie, fiica lui Dumnezeu, Tatăl; bucură-te, Marie, Maica lui Dumnezeu, Fiul; bucură-te, Marie, Mireasa lui Dumnezeu, Duhul Sfânt... Mai presus de tine, doar Dumnezeu!


497

Spune: Maica mea — a ta, pentru că eşti al ei prin mai multe nume —, iubirea ta să mă lege de Crucea Fiului tău: să nu-mi lipsească Credinţa, nici curajul, nici îndrăzneala, pentru a împlini voinţa lui Isus al nostru.


498

Toate păcatele vieţii tale parcă ar fi năvălit asupra ta. — Nu ți pierde încrederea. — Din contra, cheam-o pe Mama ta, Sfânta Maria, cu credinţa şi abandonarea de sine a copilului. Ea va aduce tihna sufletului tău.


499

Preasfânta Maria, Maica lui Dumnezeu, trece nebăgată în seamă, ca o femeie printre celelalte, din poporul său.

   — Învaţă de la Ea să trăieşti cu naturaleţe.


500

Poartă-ţi pe piept sfântul scapular al Carmelului. — Puţine devoţiuni — există multe şi bune devoţiuni mariane — sunt atât de înrădăcinate între credincioşi şi puţine s-au bucurat de atâtea binecuvântări papale.

   În plus, este atât de matern acest privilegiu al zilei de sâmbătă!


501

Când ai fost întrebat ce icoană a Maicii Domnului îţi inspiră mai multă devoţiune, şi ai răspuns — asemenea cuiva cu mare experienţă — că toate, am înţeles că eşti un fiu bun: de aceea îţi par frumoase — sunt îndrăgostit de ele, ai spus — toate portretele Maicii tale.


502

Maria, Maestră de rugăciune. — Priveşte cum îi cere Fiului ei, în Cana. Şi cum insistă, fără să se descurajeze, cu stăruinţă. — Şi cum reuşeşte.

   — Ia aminte.


503

Singurătatea Mariei. Singură! — Plânge, nemângâiată.

   — Tu şi eu trebuie să o însoţim pe Maica Domnului, şi să plângem şi noi: pentru că pe Isus l-au ţintuit pe lemn, în piroane, mizeriile noastre.


504

Sfânta Fecioară Maria, Maica Iubirii Frumoase, îţi va alina inima, când te va face să simţi că inima ta e de carne, dacă alergi la Ea cu încredere.


505

Iubirea Maicii Domnului este dovada spiritului bun, în operele şi în persoanele singulare.

   Să nu ai încredere în acţiunile care nu au acest semn.


506

Fecioara Îndurerată. Când o contempli, să-i vezi Inima: este o Mamă cu doi fii, faţă în faţă: El... şi tu.


507

Ce umilinţă, a Maicii mele Sfinte, Maria! — Nu o veţi vedea nici între ramurile de palmier din Ierusalim, nici în ceasul marilor minuni, — afară de cea dintâi: de la Cana.

   — Dar Ea nu fuge de dispreţul Golgotei: ea e acolo ”juxta crucem Jesu“ — lângă crucea lui Isus, Maica lui.


508

Admiră tăria Sfintei Maria: la picioarele Crucii, cu durerea omenească cea mai mare — nu există durere ca durerea Ei — e plină de tărie.

   Cere-i din această putere, pentru ca să ştii şi tu să stai lângă Cruce.


509

Maria, Maestră a sacrificiului tainic şi tăcut!

   — Priveşte-o: aproape întotdeauna ascunsă, colaborând cu Fiul ei; ştie şi tace.


510

Vedeţi cu câtă simplitate? — ”Ecce ancilla!...“ — Şi Cuvântul s-a făcut trup.

   — Aşa au lucrat sfinţii: fără spectacol. Dacă, totuşi, s-a făcut în jurul lor, s-a făcut împotriva voinţei lor.


511

”Ne timeas, Maria!“ — Nu te teme, Marie! — S-a tulburat Fecioara înaintea Arhanghelului.

   Pentru ce să vreau să arunc peste bord aceste detalii de modestie, care sunt păzitoarele curăţiei mele!


512

O, Maică, Maică!: Printr-un singur cuvânt al tău — ”fiat“ — ne-ai făcut fraţi cu Dumnezeu şi moştenitori ai măririi Lui. — Fii binecuvântată!


513

Înainte, singur nu puteai... — acum, ai alergat la Maica Domnului şi cu Ea, cât de uşor este!


514

Ai încredere. — Întoarce-te. — Invocă pe Maica Domnului şi vei deveni credincios.


515

Îţi lipsesc oare, câteodată, puterea? — De ce nu o spui Maicii tale: ”Consolatrix afflictorum, auxilium christianorum..., Spes nostra, Regina apostolorum“?


516

Maică! — Cheam-o tare, tare. — Ea te ascultă, te vede poate în primejdie şi-ţi oferă, Maica ta Sfânta Maria, cu Harul Fiului Său, mângâierea sânului Ei şi blândeţea dezmierdărilor Sale. Şi te vei simţi întărit pentru noua luptă.


Anterior Următor