Josemaría Escrivá Obras
517

”Et unam, sanctam, catholicam et apostolicam Ecclesiam!...“ — Înţeleg pauza pe care o faci când te rogi, savurând cuvintele: cred în Biserica, Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică...


518

Câtă bucurie să pot spune cu toate ţărmurile sufletului meu: o iubesc pe Maica mea, Sfânta Biserică!


519

Strigătul acesta — ”serviam!“ — este voinţă de ”a sluji“ cu maximă fidelitate, chiar cu riscul averii proprii, al onoarei şi al vieţii, Biserica lui Dumnezeu.


520

Catolic, Apostolic, — Roman! — Îmi place să fii foarte roman. Şi să doreşti să ai dorinţa de a-ţi face pelerinajul, ”videre Petrum“, pentru a-l vedea pe Petru.


521

Ce mare, bunătatea lui Cristos, să-i lase Bisericii Sale Sfintele Sacramente! Sunt remedii pentru fiecare necesitate.

   — Venerează-le şi fii foarte recunoscător Domnului şi Bisericii Sale.


522

Ai veneraţie şi respect pentru Sfânta Liturghie a Bisericii, şi pentru ceremoniile ei particulare. — Împlineşte-le cu fidelitate. — Nu vezi că noi, bieţii oameni, avem nevoie ca şi ceea ce este mai mare şi mai nobil să ne pătrundă prin simţuri?


523

Biserica cântă — s-a spus —, fiindcă a vorbi n-ar fi de ajuns rugăciunii ei. — Tu, în calitate de creştin — şi creştin ales — trebuie să înveţi să cânţi liturgic.


524

Trebuie să izbucneşti în cântec!, spunea un suflet îndrăgostit, la vederea minunilor făcute de Domnul prin slujitorii săi.

   — Şi eu îţi repet sfatul: cântă! Să se reverse în armonii entuziasmul tău de mulţumire lui Dumnezeu.


525

A fi ”catolic“ înseamnă a-mi iubi patria, nelăsând pe nimeni să mă întreacă în această dragoste. Şi în acelaşi timp a-mi însuşi minunatele aspiraţii ale tuturor neamurilor. Câte glorii ale Franţei sunt gloriile mele! Şi la fel multe motive de mândrie de la germani, italieni, englezi... americani, şi asiatici şi africani, sunt şi mândria mea.

   Catolic!: inimă mare, spirit deschis.


526

Dacă nu nutreşti cea mai înaltă veneraţie pentru starea sacerdotală şi călugărească, nu e sigur că iubeşti Biserica lui Dumnezeu.


527

Acea femeie care în casa lui Simon leprosul, în Betania, unge cu parfum scump capul Învăţătorului, ne aminteşte datoria de a fi minunaţi în cultul lui Dumnezeu.

   — Întreg luxul, măreţia şi frumuseţea îmi par puţin lucru.

   — Şi împotriva celora ce atacă bogăţia vaselor sfinte, a ornatelor şi altarelor, se aude lauda lui Isus: ”Opus enim bonum operata est in me“ — A făcut pentru mine un lucru de laudă.


Anterior Următor