Să nu mi-l pui vreodată pe preot în situaţia de a-şi pierde firea gravă. Este virtutea pe care trebuie să o aibă, fără rigiditate.

   Cum o cerea — Doamne, dă-mi optzeci de ani… de gravitate! — acel cleric tânăr, prietenul nostru! Cere-o şi tu, pentru întreaga preoţime, şi vei face un lucru bun.

Este vorba despre autorul însuşi. Caracterul grav, sacerdotal şi rugăciunea celor „optzeci de ani“ constituie o temă veche în rugăciunile şi preocupările lui Josemaría Escrivá. Dar în acelaşi timp, era cunoscută şi bucuria pe care o împărtăşea şi răspândea în jurul său. (n.t.)