Lista numerelor
Ispăşire: iată cărarea ce duce la Viaţă.
Cât se tem oamenii de ispăşire! Dacă ceea ce fac pentru a plăcea lumii ar face, rectificând intenţia, pentru a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu… ce sfinţi ar fi unii şi unele!
Plângi? — Să nu te ruşinezi. Plânge: într-adevăr, oamenii, de asemenea, plâng ca şi tine, în singurătate şi înaintea lui Dumnezeu. — Seara, spune regele David, îmi voi stropi patul cu lacrimi.
Cu aceste lacrimi, fierbinţi şi bărbăteşti, îţi poţi purifica trecutul şi spiritualiza viaţa ta actuală.
Dacă ştii că aceste dureri — fizice sau morale — înseamnă purificare şi merit, binecuvântează-le.
Voinţa ta să le pretindă simţurilor, prin ispăşire, ceea ce nu pot cere, în rugăciune, celelalte facultăţi ale omului.
Cât de mult înnobilăm durerea, dându-i în ordinea spirituală locul ce i se cuvine (ispăşire)!
„Ce-i datorez lui Dumnezeu în calitate de creştin: faptul că nu am răspuns acestei datorii m-a făcut să plâng de durere: de durere de iubire. «Mea culpa!»“ — E bine că începi să-ţi recunoşti datoriile: dar nu uita cum se plătesc: cu lacrimi… şi cu fapte.
Document tipărit din https://escriva.org/ro/book-subject/camino/36935/ (09.05.2024)