Lista numerelor

Nu face critici negative: când nu poţi lăuda, taci.

Niciodată să nu-l vorbeşti de rău pe fratele tău, chiar dacă ai motive cu prisosinţă. — Mergi întâi la Sfântul Sacrament şi apoi mergi la Preot, părintele tău, şi uşurează-ţi sufletul cu el.

   — Şi cu nimeni altcineva.

Bârfa este noroiul care murdăreşte şi îngreunează apostolatul. — Se împotriveşte iubirii, destramă forţele, răpeşte pacea şi duce la pierderea unirii cu Dumnezeu.

Dacă eşti atât de păcătos, de ce te miri de păcatele altora?

După ce am văzut cum sunt folosite multe vieţi, întregi! (vorbă, vorbă, vorbă, cu toate consecinţele), tăcerea mi se pare mai necesară şi mai plăcută. — Şi înţeleg foarte bine de ce, Doamne, ceri socoteală pentru vorbele de clacă.

Este mai uşor să vorbeşti decât să faci. — Tu… care ai această limbă ascuţită — de secure — ai încercat vreodată, din întâmplare măcar, să faci „bine“ ceea ce, după părerea ta „autorizată“, ceilalţi fac mai puţin bine?

Asta se cheamă şoaptă, bârfă, pălăvrăgeală, intrigă, cancan, vorbe, insinuări… calomnie? josnicie?

   — E greu ca „rolul de judecător“, al celui ce nu are de ce să-l exercite, să nu ajungă în final „treabă de mahalagioaice“.

Bârfeşti? — Atunci pierzi spiritul cel bun şi, dacă nu înveţi să taci, fiecare cuvânt este un pas care te apropie de poarta de ieşire din această activitate apostolică pe care o desfăşori.

Ştii cât rău poţi prilejui aruncând departe o piatră dacă ai ochii legaţi?

   — Nu ştii nici prejudiciul pe care îl poţi produce, uneori grav, aruncând cuvinte bârfitoare, care ţie ţi se par foarte uşoare, căci eşti legat la ochi cu lipsă de înţelegere sau cu patimă.

Să critici, să distrugi, nu este greu: şi ultimul zidar ştie să înfigă târnăcopul în piatra nobilă şi frumoasă a unei catedrale.

   Să construieşti: este o muncă ce are nevoie de maeştri.

Ciuda ţi-a ascuţit limba. Taci!

Taci, de fiecare dată când simţi clocotind în tine indignarea. — Şi asta, chiar eşti cât de poate de îndreptăţit.

   — Pentru că, în pofida discreţiei tale, în acele clipe întotdeauna spui mai mult decât ai vrea.