Lista numerelor

Nu vă certaţi. Din ceartă nu iese lumină, pentru că o stinge patima.

Egoist. — Tu mereu te gândeşti la „ale tale“. — Pari incapabil să simţi frăţia lui Cristos: în ceilalţi nu vezi fraţi; vezi doar trepte.

   Îţi prevăd o înfrângere categorică. — Iar când te vei prăbuşi, vei dori ca ceilalţi să-ţi împărtăşească dragostea creştinească pe care acum tu nu vrei să le-o împărtăşeşti.

Cam puţin impetuos e caracterul tău: cât de mult doreşti să te amesteci în toate! — Te străduieşti să fii sarea tuturor bucatelor… Şi — să nu te superi dacă-ţi vorbesc deschis — eşti puţin înzestrat pentru a fi sare: şi nu eşti în stare să te topeşti şi să treci neobservat, ca acest condiment.

   Îţi lipseşte spiritul de sacrificiu. Şi îţi prisosesc curiozitatea şi exhibiţionismul.

Ce frumoasă este sfânta curăţie! Dar nu e sfântă, nici plăcută lui Dumnezeu, dacă o lipsim de iubire.

   Iubirea este sămânţa care va creşte şi va da roade extrem de gustoase dacă e stropită cu apa curăţiei.

   Fără iubire, curăţia e nerodnică, iar apele sale sterile transformă sufletele într-o mlaştină, într-o baltă dezgustătoare, din care ies aburi de trufie.

Nu te învingi, nu eşti mortificat, pentru că eşti trufaş. — Zici că duci o viaţă de pocăinţă? Nu uita că trufia e compatibilă cu chinuri… — Mai multe argumente: mâhnirea ta, după fiecare cădere, după fiecare lipsă de generozitate, este durere sau necazul de a te vedea atât de mic şi de neputincios? — Cât de departe eşti de Isus, dacă nu eşti smerit…, chiar dacă mortificările tale fac să înflorească zilnic noi trandafiri!

Mâhnire. Frământare. Nu mă miră: este norul de praf pe care l-a ridicat căderea ta. Dar ajunge!: Oare suflarea harului nu a dus departe acest nor?

   Apoi, mâhnirea ta — dacă nu o respingi — ar putea prea bine să fie învelişul orgoliului tău. — Te credeai desăvârşit şi impecabil?

Cu aerul acesta de suficienţă devii un tip supărător şi antipatic, te faci ridicol, şi, ceea ce e mai rău, scazi eficacitatea muncii tale de apostol.

   Nu uita că până şi cei „mediocri“, pot păcătui de prea multă ştiinţă.

Dacă ascultarea nu-ţi dă linişte, înseamnă că eşti trufaş.

Te ceartă? — Nu te supăra, cum te sfătuieşte trufia ta. — Gândeşte: ce buni sunt cu mine! Au tăcut la atâtea!