Lista numerelor
În viaţa creştinului, „totul“ trebuie să fie pentru Dumnezeu: până şi slăbiciunile personale, acele slăbiciuni pe care Domnul le înţelege şi le iartă, dacă ni le îndreptăm.
Astăzi, plin de încredere, iarăși am venit cu această rugăciune: Doamne, fie ca slăbiciunile trecute și deja iertate să nu ne mai preocupe; și nici posibilitatea de a cădea în altele; să ne lăsăm pe mâinile Tale preamilostive și să îți spunem gândurile noastre de sfințenie și de apostolat, care sunt ascunse precum tăciunii aprinși sub cenușa unei aparente indiferențe…
— Doamne, știu că ne asculți.
Ei bine, spune-I și tu același lucru.
Lipsit de unirea cu Domnul Cristos, pe care rugăciunea neîntreruptă ți-o dă până și în somn, treci prin momente în care ai impresia că opui rezistența Voinței lui Dumnezeu.
— Aceasta este numai o slăbiciune, o știi bine. Iubește Crucea; bucură-te că duci lipsă de atâtea lucruri pe care lumea le consideră necesare; iubește obstacolele care caută să te împiedice s-o iei pe drumul acesta sau… să continui a-l urma; acceptă-ți până și propria ta micime și mizerie spirituală.
— Cu voință eficientă, oferă ceea ce te privește și ceea ce-i privește pe ai tăi. Din punct de vedere uman nu este puțin lucru; dintr-o perspectivă divină, nu este nimic.
Da, ai dreptate, cât de adâncă este slăbiciunea ta! Lăsat în puterile tale, unde ai fi ajuns?… „Doar o Iubire plină de milă mă mai poate iubi“, recunoşteai tu.
— Linişteşte-te: El nu-ţi va refuza nici Iubirea, nici Îndurarea numai să-L cauţi.
Document tipărit din https://escriva.org/ro/book-subject/forja/37397/ (08.05.2024)