Lista numerelor

Există 16 numere în „Forja” al căror subiect este Slujire → spirit de slujire.

La începutul fiecărei zile, pe când te pregătești să trudești aproape de Cristos și să răspunzi atâtor suflete care Îl caută, convinge-te că nu există decât o singură cale, să te adresezi Domnului Nostru.

Nu învățăm să-i slujim pe ceilalți decât în rugăciune și prin rugăciune!

Lupta întărește viața interioară, o luptă dată bucuros pentru a împlini — sau, mai bine zis, pentru a practica zilnic pietatea: da, calea noastră de fii ai lui Dumnezeu este o cale a Iubirii.

Ce aleasă și înaltă misiune ne-a încredințat divinul învățător: să servim! Această înaltă demnitate este perfect compatibilă cu iubirea de libertate care trebuie să impregneze activitatea creștinilor.

Nu neglija practicarea corectării frățești, care este o evidentă manifestare a virtuții divine a carității. Aceasta costă! Este cu mult mai ușor să nu o faci deloc. E mai ușor! Dar nu e supranatural.

— Va trebui să dai socoteală lui Dumnezeu și de astfel de omisiuni.

Atunci când va trebui s-o faci, corectarea frățească trebuie să fie plină de delicatețe — de caritate! Și ca formă, și ca fond, deoarece, în acel moment, ești un instrument al lui Dumnezeu.

Dacă știi cum să-i iubești pe ceilalți și răspândești în jurul tău această afecțiune care este caritatea lui Cristos, plină de finețe și de atenții delicate — atunci voi toți veți putea să vă bizuiți unul pe celălalt. Iar acela care se va simți pe punctul de a cădea, se va simți sprijinit — și antrenat — de această forță fraternă, ca să rămână fidel lui Dumnezeu.

Exersează-ţi spiritul de umilinţă prin nimicuri ce dovedesc bunătatea. Ai pentru toţi preocuparea de a le face plăcut drumul sfinţeniei în mijlocul lumii: un zâmbet va fi uneori cea mai bună exprimare a spiritului tău de penitenţă.

Zi după zi, ca suflet generos, trebuie să înveţi să renunţi la dorinţele tale, rămânând voios şi discret, pentru a-i sluji pe ceilalţi şi pentru a le face viaţa agreabilă.

— A acţiona astfel este adevărata caritatea a lui Cristos.

Oriunde te-ai afla trebuie să te străduieşti să răspândeşti în jurul tău această „voie bună“ — această bucurie— care este rodul vieţii interioare.

Îţi recomand un exerciţiu de umilinţă foarte interesant: fă astfel încât conversaţia ta să nu se învârtă în jurul persoanei tale.

Cei mai mulți dintre cei care au probleme personale le au din egoism, pentru că nu se gândesc decât la ei înșiși.

Vrei să știi un secret pentru a fi fericit? Dăruiește-te și slujește-i pe ceilalți, fără să aștepți mulțumiri pentru aceasta.

Îți propun o bună regulă de conduită pentru a trăi fraternitatea, spiritul de slujire: atunci când vei dispare, ceilalți să poată duce cu bine la capăt sarcina ta, pentru că vei fi știut să le transmiți experiența ta, fără a te face de neînlocuit.

Predicând că trebuie să devenim asemenea unui covor moale pe care ceilalţi vor călca, nu pretind să fac o frază frumoasă: nu, aceasta trebuie să devină o realitate! Este greu, după cum sfințenia este dificilă, dar şi accesibilă tuturor.

Când caritatea este trăită cu adevărat, nu mai ai timp să te cauți pe tine însuți. Nu este timp pentru orgoliu. În toate nu vezi decât prilejuri de slujire!

Nu există domnie mai bună decât să te știi în slujba cuiva: în slujirea de bunăvoie a sufletelor!

— În acest fel se obțin mari onoruri: cele de pe pământ și cele din Cer.