Lista numerelor

Dumnezeu ți-a arătat limpide rostul tău în mijlocul lumii. Or, tu m-ai asigurat că foarte adesea ai privit cu invidie (mărturisindu-mi în același timp că nu era în fond decât pură facilitate), fericirea de a rămâne un necunoscut care trudește printre cei din urmă ignorat de toți… în afară de Dumnezeu și de tine!

— Și acum, afară de ideea de a te duce să evanghelizezi Japonia, te gândești la o viață ascunsă și plină de suferințe. Presupunând că te-ai elibera de alte obligații firești și foarte sfinte, dacă ai încerca să te „ascunzi“ într-o instituție religioasă oarecare, fără ca aceasta să fie vocația ta, ai fi mai fericit? Nu, căci nu ai avea liniște, fiindcă ai îndeplini voința ta și nu pe aceea a lui Dumnezeu.

— „Vocația“ ta ar merita atunci alt nume: dezertare; și aceasta nu ar fi rezultatul vreunei inspirații divine, ci numai frica omenească față de lupta care se apropie. Și de teama aceasta… nici vorbă.

Binecuvântat să fie Dumnezeu! îți ziceai tu după ce primiseși taina spovedaniei și te gândeai: este ca și cum m-aș fi renăscut.

Apoi, senin, continuai să spui: „Domine, quid me vis facere?“ — Doamne, ce vrei să fac?

— Și tu însuți ți-ai dat răspunsul: cu ajutorul harului tău, în ciuda tuturor obstacolelor, voi împlini preasfânta ta voință: „Serviam“ — Te voi sluji fără condiții!

Domnul este pe Cruce și ne spune de acolo: Sufăr pentru ca frații mei oamenii să ie fericiți nu numai în Cer, dar, în măsura posibilului, și pe Pământ, dacă respectă preasfânta Voința a Tatălui meu ceresc.

Încă nehotărât, ai comentat astfel: se văd bine acele momente în care Domnul ne cere mai mult!

— Iar eu îți reaminteam: nu voiai decât să te identifici cu El: atunci la ce bun această rezistență?

Fii exigent față de tine însuți. Multe suflete o fac în viața lor lăuntrică, pentru ca astfel Domnul singur să strălucească. Aș dori ca tu și cu mine să facem întocmai ca persoana aceea — care se voia într-totul a lui Dumnezeu — în sărbătorea Sfintei Familii.

— „Micile crucificări nu-mi lipsesc. Ieri, una — am și plâns — m-a făcut să mă gândesc că Sfântul Părinte Iosif și Maica mea, Sfânta Maria, nu a vrut să-l lase „pe copilul lor“ în acea zi fără un cadou de Crăciun. Și cadoul acesta a fost să-mi recunosc ingratitudinea față de Isus, căci n-am știut să răspund la harul său prin acea enormă greșeală ce am săvârșit-o comportându-mă nedemn față de Preasfânta Voință a lui Dumnezeu, care m-a ales să-L slujesc“.

Iubirea lui Dumnezeu ne îndeamnă să purtăm Crucea pe umerii noștri… să simțim pe ei apăsarea întregii omeniri și, după împrejurările în care trăiește și muncește fiecare, să îndeplinim Voința Tatălui în țelurile ei pline de lumină și de dragoste.

Îți este perfect egal, îmi spui tu, de ești aici sau în China. — Ei bine, străduiește-te să fii acolo unde vei îndeplini Voința Sfântă a lui Dumnezeu.