Lista numerelor

Ascultă docil. – Dar cu inteligenţă, cu dragoste şi cu simţul răspunderii, care n-au nimic de-a face cu a-i judeca pe cei care guvernează.

Sunt multe moduri de a semăna confuzia… Este de ajuns, de pildă, să desemnezi excepţia drept regulă generală.

Crezi că ceilalţi nu au avut niciodată 20 de ani? Crezi că nu au fost niciodată controlați de familia lor, când erau minori? Crezi că au fost cruțați de problemele – mai mici sau nu chiar atât de mici – de care te lovești?... Ei, bine, nu! Au trecut prin aceleaşi situaţii prin care treci şi tu, acum; ceea ce i-a făcut să se maturizeze – cu ajutorul harului –, strivindu-și eul cu perseverență generoasă, cedând acolo unde se putea ceda, şi rămânând loaiali, fără aroganță și fără să rănească – cu umilință senină – , atunci când nu se putea ceda.

Când voinţa ta slăbeşte în faţa muncii obişnuite, amintește-ți această consideraţie: „studiul, munca sunt o parte esenţială a drumului meu. Discreditarea profesională – consecinţă a lenei – ar anula sau ar face imposibilă munca mea de creştin. Am nevoie – așa vrea Dumnezeu – de ascendenţa pe care o dă prestigiul profesional, pentru a-i atrage și a-i ajuta pe ceilalți”.

– Să nu te îndoieşti: dacă-ţi abandonezi însărcinarea, te îndepărtezi de planurile divine – şi îi îndepărtezi şi pe alţii, odată cu tine!

Nu e vorba să-ţi îndeplineşti îndatoririle în grabă, ci să le duci la bun sfârşit, fără oprire, în ritmul lui Dumnezeu.

Dacă noi, creştinii, am trăi, într-adevăr, conform credinţei noastre, s-ar produce cea mai mare revoluţie din toate timpurile… Eficiența co-răscumpărării depinde şi de fiecare dintre noi! – Meditează la acest lucru!

Vei percepe întreaga ta responsabilitate atunci când vei înţelege că, în faţa lui Dumnezeu, nu ai decât îndatoriri. – Drepturile, El se însărcinează să ţi le acorde.

Fie ca tu să te obișnuiești să te ocupi zilnic de ceilalți, cu atâta dăruire încât să uiţi de tine!

Un gând care te va ajuta în momentele grele: cu cât va fi mai mare fidelitatea mea, cu atât voi contribui mai mult la a-i face pe alţii să crească în această virtute. – Este atât de plăcut să ne simțim susținuți unii de alții!

Nu fi un „teoretician”: trebuie să fie vieţile noastre, în fiecare zi, cele care transformă aceste idealuri măreţe într-o realitate cotidiană, eroică şi fecundă.

Într-adevăr, ceea ce este vechi merită respect şi recunoştinţă. Să învăţăm, da. Să ţinem cont de aceste experienţe, de asemenea. Dar să nu exagerăm: fiecare lucru la timpul său. Oare, ne-am îmbrăca în pantaloni bufanţi şi cu o haină până la genunchi, și ne-am acoperi capetele cu o perucă pudrată?

Nu te supăra: foarte adesea un comportament iresponsabil denotă o lipsă de inteligenţă sau de formare, mai mult chiar decât de suflet.

Va trebui să cerem învățătorilor, directorilor, să umple aceste lacune, prin îndeplinirea conştiincioasă a îndatoririlor lor.

– Şi va trebui să-ţi faci examenul de conştiinţă… dacă tu eşti acela care ocupă un asemenea post.

Tu, care eşti învestit cu o autoritate, acţionezi în funcţie de ce se va spune? Bietul de tine! – În primul rând, trebuie să te intereseze ce va spune Dumnezeu; apoi, – mult după aceea, și uneori niciodată – va trebui să cântăreşti ceea ce ar putea gândi ceilalţi. „Acela care Mă va recunoaşte, în faţa oamenilor şi eu îl voi recunoaşte în faţa Tatălui Meu, care este în Ceruri. Dar acela care Mă va nega în faţa oamenilor şi Eu îl voi nega în faţa Tatălui Meu, care este în Ceruri”.

Tu, care ocupi o funcție de răspundere, aminteşte-ţi, când îţi îndeplinești îndatorirea: realizările personale dispar odată cu persoana care s-a făcut indispensabilă.

O regulă fundamentală a bunei guvernări: diviziunea responsabilităţilor, fără ca aceasta să însemne a căuta comoditate sau anonimatul. Insist: a împărţi responsabilităţile, cerând fiecăruia să dea socoteală de sarcina sa, pentru a putea „da socoteală” lui Dumnezeu, și sufletelor, dacă este necesar.

Când rezolvi probleme, încearcă să nu exagerezi niciodată cu dreptatea până la a uita caritatea.

Rezistenţa unui lanţ se măsoară după veriga cea mai slabă.

Nu spune niciodată despre vreunul dintre subalternii tăi că este un incapabil. – Incapabilul eşti tu, pentru că nu ştii să-l pui acolo unde poate fi de folos.

Respinge ambiţia de a ajunge la onoruri; în schimb, gândește-te la instrumente, la îndatoriri, la eficiență. – Astfel, nu vei umbla cu stăruinţe după funcţii şi, dacă le vei căpăta, le vei aprecia la justa lor măsură: însărcinări în serviciul sufletelor.

Când vine batjocura Crucii, Sfânta Fecioară se află acolo, lângă Fiul ei, hotărâtă să-I împărtășească soarta.

– Să aruncăm teama de a ne comporta ca nişte creştini responsabili, atunci când se dovedește că acest lucru nu este uşor în mediul în care evoluăm: Ea ne va ajuta!