Lista numerelor

Să nu-ţi fie virtutea zgomotoasă.

Asta se cheamă şoaptă, bârfă, pălăvrăgeală, intrigă, cancan, vorbe, insinuări… calomnie? josnicie?

   — E greu ca „rolul de judecător“, al celui ce nu are de ce să-l exercite, să nu ajungă în final „treabă de mahalagioaice“.

Nu ai spiritul sărăciei dacă, pus să alegi astfel încât alegerea să treacă neobservată, nu alegi pentru tine partea cea mai rea.

Nu pretinde „a fi înţeles“ de alţii. — Această neînţelegere este providenţială: pentru ca sacrificiul tău să treacă neobservat.

„Nu poţi fi şi rădăcină şi coroană, decât numai dacă eşti sevă, spirit, ceva ce trăieşte pe dinăuntru.“

   — Prietenul care ţi-a scris aceste cuvinte, ştia că ai ambiţii nobile. — Şi ţi-a arătat drumul: discreţia, sacrificiul, viaţa lăuntrică!

Niciodată nu ţi-am cântărit cu destulă stăruinţă valoarea discreţiei.

   — Dacă ea nu este ascuţişul armei tale de luptă, îţi voi spune că este mânerul.

Cât de mult se ostenesc oamenii să plece din locurile lor! — Ce s-ar întâmpla dacă fiecare os, fiecare muşchi al corpului uman ar vrea să ocupe alt loc decât cel căruia îi aparţine?

   Nu-i alta cauza nemulţumirii oamenilor. — Stăruie în locul tău, fiule: de acolo cât vei putea lucra pentru domnia efectivă a Mântuitorului nostru!

„Non manifeste, sed quasi in occulto“ — nu cu publicitate, ci pe ascuns: astfel merge Isus la sărbătoarea corturilor.

   Astfel va merge pe drumul Emausului cu Cleopa şi cu tovarăşul lui. — Astfel Îl vede, înviat, Maria din Magdala.

   Şi tot astfel — „non tamen cognoverunt discipuli quia Jesus est“ — ucenicii nu au cunoscut că era El — astfel a venit la pescuitul miraculos despre care ne istoriseşte Sfântul Ioan.

   Şi mai ascuns încă, din Dragoste pentru oameni, este în Ostie.

Dispreţul şi persecuţia sunt binecuvântate dovezi de predilecţie divină, dar nu există mai frumoasă dovadă şi semn al predilecţiei decât aceasta: a trece neobservaţi.