Lista numerelor

În Sfânta Jertfă de pe altar, preotul ia Trupul Domnului și Potirul Sângelui său și le ridică deasupra tuturor lucrurilor pământești spunând: „Per Ipsum et cum Ipso et in Ipso“ — prin Iubirea mea, cu Iubirea mea, în Iubirea mea! Identifică-te cu gestul acesta.

Mai mult chiar: încorporează această realitate în viața ta.

Evanghelistul povestește că Isus, după ce a făcut o minune, s-a ascuns, căci au vrut să-L facă Rege.

— Doamne, Tu care vrei să ne faci să luăm parte la miracolul Euharistiei, Îți cerem să nu Te ascunzi ochilor noștri, Îți cerem să trăiești cu noi: să putem să Te vedem să Te atingem, să Te auzim, să rămânem mereu lângă Tine. Fii Regele vieții și muncii noastre.

El este cel mai mare nebun care a fost și va fi vreodată. Există o mai mare nebunie decât a se dărui cum se dăruiește El și cui se dăruiește? Căci ar fi fost o nebunie dacă ar fi rămas un Prunc fără apărare, dar atunci mulți dintre mizerabili s-ar fi emoționat și n-ar fi îndrăznit să-L maltrateze. Or, aceasta i s-a părut prea puțin; a vrut să se nimicească mai mult și să se dăruiască mai mult. Și s-a făcut hrană, s-a făcut Pâine.

— O, divin Nebun! Cum se poartă oamenii cu Tine?… Și eu însumi?

Isuse, nebunia Iubirii tale îmi farmecă inima! Ești fără apărare și te-ai făcut mic de tot ca să-i faci mari pe aceia care Te mănâncă.

Un scop de atins: viața ta să devină în principal — total! — euharistică.

Închisoarea iubirii! Astfel îmi place să numesc Tabernacolul!

— De douăzeci de secole. El este acolo… închis de bunăvoie, pentru mine şi pentru toţi.

Te-ai gândit vreodată cum te-ai pregătit să-L primești pe Domnul dacă nu ai putea să te împărtășești decât o singură dată în viață?

— Ce fericire pentru noi că ne putem apropia atât de ușor de Dumnezeu! Trebuie să-I aducem mulțumiri… Să-I mulțumim prin grija deosebită cu care ne pregătim ca să-L primim.

Spune Domnului ca, de acum înainte, ori de câte ori vei celebra sau vei asista la Sfânta Liturghie și vei da sau vei primi Sacramentul Euharistiei, va fi cu o foarte vie credința și cu arzătoare iubire, ca și cum ar fi pentru ultima dată în viața ta!

— Și căiește-te de neglijențele din trecut.

Îmi explic foarte bine dorința ta de a primi zilnic Sfânta Euharistie: într-adevăr, cel care se simte copil al lui Dumnezeu simte imperioasa dorința de Cristos.

Când asiști la Sfânta Liturghie, gândește-te — și este purul adevăr — ca ești pe cale de a participa la un Sacrificiu divin: pe altar, Cristos continuă să se ofere pentru tine.

Atunci când Îl vei primi, spune: Doamne, sper în Tine, Te ador, Te iubesc; fă să crească în mine credinţa. Fii un reazem pentru slăbiciunile mele, Tu care ai vrut să rămâi în Euharistie, fără apărare, pentru a aduce vindecarea slăbiciunilor tuturora.

Trebuie să ne însușim aceste cuvinte ale lui Isus Cristos, asimilându-ne Lui: „desiderio desideravi hoc Pascha manducare vobiscum“ — am dorit cu ardoare să mănânc acest Paște cu voi. Nu ne vom arăta mai bine tot interesul și toată iubirea pentru Sfânta Jertfă decât îngrijindu-ne în mod deosebit chiar și de cea mai mică dintre ceremoniile prescrise de înțelepciunea Bisericii.

În afara Iubirii, necesitatea de a ne asemăna lui Cristos este aceea care trebuie să ne îndemne nu numai lăuntric, dar și în exterior, când evoluăm în vastele spații ale altarului creștin, în ritmul și armonia sfințeniei supuse, care se identifică cu voința Miresei lui Cristos, cu Voința lui Cristos însuși.