Lista numerelor

Ca să-ți pătrundă bine în suflet nu voi înceta niciodată să-ți repet: pietate, pietate și pietate! Dacă nu practici caritatea este nu din pricina caracterului tău rău ci din cauză că nu ai viața lăuntrică.

După cum un copilaş are nevoie să-şi simtă părinţii alături, când se trezeşte şi când se culcă, dacă eşti un bun fiu al lui Dumnezeu, către El îţi vei îndrepta primul şi ultimul gând de fiecare zi.

Trebuie să fii perseverent și extrem de exigent față de tine însuți în ceea ce privește normele tale de pietate, chiar când te simți obosit și când ele îți par aride. Fii perseverent!

În fiecare clipă străduiește-te să răspunzi la ceea ce-ți cere Dumnezeu: fii hotărât să-L iubești prin fapte. Prin fapte mărunte, dar fără a neglija vreuna din ele.

Lupta întărește viața interioară, o luptă dată bucuros pentru a împlini — sau, mai bine zis, pentru a practica zilnic pietatea: da, calea noastră de fii ai lui Dumnezeu este o cale a Iubirii.

Caută-L pe Dumnezeu în străfundul inimii tale — limpezi, pure — în străfundul inimii atunci când Îi ești credincios și sa nu pierzi niciodată această intimitate!

Și dacă ți se întâmplă să nu știi cum să-L vorbești, nici ce să-L spui, sau dacă nu ai curajul să-L cauți pe Isus în tine însuți, adresează-te Mariei „tota pulchra“ (atât de pură și frumoasă). Încredinţează-te ei: Maică a noastră, Domnul a vrut ca tu să fii cea care să ai grijă de Dumnezeu cu propriile tale mâini; învaţă-mă pe mine şi pe noi toţi să trăim în intimitatea Fiului tău!

Cultivă în suflete eroismul de a săvârşi cât mai perfect lucrurile mărunte de fiecare zi: ca şi cum mântuirea lumii ar depinde de fiecare din aceste acţiuni.

Prin viața ta de pietate vei căpăta obișnuință de a practica virtuțiile care sunt cele ale condiției tale de fiu al lui Dumnezeu, de creștin.

— Și, cu aceste virtuți, vei dobândi toată gama de valori spirituale, care par mici, dar care în realitate sunt mari; pietre prețioase ce strălucesc și pe care trebuie să le culegem pe cale pentru a le așeza la picioarele tronului lui Dumnezeu, în slujba oamenilor: simplitatea, bucuria, cinstea, pacea, micile renunțări, serviciile ce trec neobservate, împlinirea conștiincioasă a datoriei, amabilitatea…

Nu te mulțumi să vorbești cu Paracletul, ascultă-L în rugăciune, dă-ți bine seama că trăirea în copilărie îți îngăduie să descoperi în profunzime că ești un copil al lui Dumnezeu și că astfel simți o iubire filială pentru Tatăl; amintește-ți bine că prin Maria ai ajuns la Isus, la El pe care Îl adori ca prieten, ca frate, ca îndrăgostit ce ești…

Când ai primit sfatul acesta, ai priceput ca până atunci știai că Sfântul Duh se afla în sufletul tău ca să-l sfințească… dar nu „înțeleși“ realitatea prezenței Sale. A fost necesară această sugestie: și acum simți Iubirea înăuntrul tău; și vrei să-L frecventezi, să fii prietenul, confidentul Său… să-I ușurezi munca pentru ca să netezească, să smulgă, să înflăcăreze…

Nu voi fi în stare s-o fac, credeai tu. Ascultă-L, insist. Îți va da puteri, va face totul dacă vrei, și tu o vrei! În rugăciunea ta numește-L: Oaspete Divin, Iubirea mea și spune-I: să știu să Te primesc, să-Ți ascult învățăturile și să mă înflăcărez, să Te urmez și să Te iubesc.

Ca să te apropii de Dumnezeu, ca să te înalți până la Dumnezeu, ai nevoie de aripile puternice și generoase ale Rugăciunii și Ispășirii.

Dacă vrei să eviți rutina în rugăciunile vocale, încearcă să le rostești cu dragostea pe care o pune prima dată în cuvintele sale cel care iubește… sau ca și cum ar fi ultima ocazie pe care ai avea-o de a te adresa Domnului Nostru.

Orgolios de a fi copilul Sfintei Maria? Dacă eşti cu adevărat, întreabă-te: de câte ori mi-am manifestat devoţiunea către Sfânta Fecioară de a lungul acestei zile, de dimineaţă şi până seara?