Lista numerelor

Scrie: „Mă consider ca o biată pasăre obișnuită să zboare din pom în pom sau cel mult până la etajul trei… Dar iată că pe parcursul vieții sale această micuță pasăre s-a simțit într-o zi destul de tare ca să ajungă până pe acoperișul unei case de o înălțime modestă, care nu semăna întru nimic cu un zgârie-nori…

— Dar, deodată, pasărea noastră este smulsă de un vultur care a luat-o drept un pui din rasa sa. Și între ghearele puternice, mica pasăre urcă sus, foarte sus, peste munți și peste vârfurile înzăpezite, peste norii albe, bleu, roz, și mai sus, până ce ajunge să privească fix soarele…

— Atunci vulturul, dând drumul micii păsărele, îi spune: Du-te într-acolo, zboară!

Doamne, nu mai vreau să ajung jos, pe pământ! Să mă lumineze mereu razele Soarelui divin - Cristos - în Euharistie! Fă să nu se întrerupă zborul meu până ce nu voi fi aflat odihnă în Inima ta!“

Umple-te de dorințe înalte. Este un lucru sfânt, pe care Dumnezeu îl încurajează. Dar nu rămâne pe loc! Bărbat sau femeie, trebuie să fii un suflet sensibil la realități. Pentru ca înaltele tale dorințe să rodească trebuie să-ți formulezi clar și precis deciziile.

Sfințenia e mlădioasă ca mușchii bine exersați. Cel ce vrea să devină sfânt se îngrijește ca în timpul în care face un lucru ce-l mortifică, să nu facă, în măsura în care nu Îl ofensează pe Dumnezeu, un alt lucru care să-l coste tot atât și Îi mulțumește lui Dumnezeu pentru această posibilitate. Dacă am proceda într-altfel, am risca să devenim creștini rigizi, fără viață, asemenea unor marionete. Or, sfințenia nu are rigiditate: ea știe să zâmbească, să cedeze, să aștepte. Ea este vie: plină de viață supranaturală.

Este adevărat că prin tine însuți nu poți face nimic și că, în sufletul tău, Dumnezeu este cel care face totul.

— Să nu fie, însă așa când e vorba să răspunzi harului primit.

Astăzi, în rugăciune, te-ai oprit la dorința de a deveni sfânt. Și pentru o asemenea hotărâre, înțeleg foarte bine că ai adăugat: știu că voi ajunge la aceasta, nu că aș fi sigur de mine, Isuse, dar pentru că… sunt sigur de Tine.

Lasă-te condus de Dumnezeu. El te va duce pe „calea sa“, servindu-se de nenumăratele piedici… și poate chiar de trândăvia ta, căci să-ți fie foarte clar: El este cel care îți împlinește lucrarea.

Cu toată sinceritatea și cu statornicie, înfățișează-I Domnului Cristos dorințele tale de sfințenie și de apostolat… și atunci bietul vas al sufletului tău nu se va mai putea sparge, va fi atât de bine refăcut încât va căpăta o nouă frumusețe și va fi încă util la sfințenia și apostolatul tău.

Fă-ți rugăciunea astfel: Dacă trebuie să fac ceva folositor, Isuse, Tu trebuie să o faci pentru mine. Facă-se voia Ta, pe care o iubesc, chiar dacă ea îngăduie să fiu întotdeauna ca acum; eu, pe cale de a cădea, Tu, pe cale de a mă ridica.

Cred că este un lucru bun ca tu să-I arăți deseori Domnului Cristos dorința ta, marea ta dorința de a fi sfânt, chiar dacă te vezi plin de slăbiciuni…

— Tocmai pentru aceasta, fă-o!

Sfinţenia personală nu este o abstracţie, ci o realitate, divină şi umană totodată, care se manifestă prin actele de Iubire de zi cu zi.

„Ure igne Sancti Spiritus!“ aprinde-mă din flacăra Duhului tău, exclami tu. Și apoi adaugi: este necesar ca sărmanul meu suflet să-și ia din nou zborul… și să nu înceteze până ce se va odihni în El.

— Dorințele tale par minunate și Îl voi ruga pentru tine pe Mângâietorul; Îl voi invoca într-una, ca să se așeze în centrul ființei tale, și de acolo să dirijeze și să insufle spirit supranatural tuturor acțiunilor tale, tuturor cuvintelor, gândurilor și preocupărilor tale.

Te minunezi descoperind că, în fiecare din posibilitățile pe care le ai ca să devii mai bun, există numeroase țeluri diferite…

— Sunt alte căi în cuprinsul „căi“; ele evită rutina și te apropie mai mult de Domnul.

— Aspiră cu generozitate la ceea ce este mai elevat.

Biserica, sufletele — cele de pe toate continentele, din toate timpurile, actuale şi viitoare — aşteaptă mult de la tine… Dar trebuie să ai bine în minte şi în inimă că nu vei aduce rod dacă nu vei fi sfânt! Sau mai bine spus: dacă nu lupţi să devii sfânt.

Acum, când ai văzut Lumina Sa, dacă ai fi consecvent cu tine însuți, ar trebui să ai dorința de a fi tot atât de sfânt pe cât de păcătos ai fost, străduindu-te ca o asemenea dorință să se prefacă în fapte.

Sfințenia constă tocmai în această: să lupți toată viața pentru a rămâne fidel, să accepți cu bucurie Voința lui Dumnezeu în ceasul morții.