Lista numerelor

Mă întrebi dacă port o cruce. Şi ţi-am spus că da, că noi purtăm totdeauna o Cruce. – Dar o Cruce glorioasă, un sigiliu divin, garanţia autentică de a fi copiii lui Dumnezeu. De aceea, mergem totdeauna fericiți cu această Cruce.

Nu fiţi suflete cu ochelari de cal, bărbaţi sau femei infantili, cu vedere îngustă, incapabili să cuprindă orizontul nostru supranatural creştin de fii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu și cutezanţă!

Mulţumeşte-i Domnului Nostru pentru delicatețea sa continuă, paternă şi maternă, cu care te tratează.

Tu, care ai visat întotdeauna marile aventuri, te-ai angajat într-o întreprindere minunată…, care te conduce la sfinţenie.

Insist: mulţumeşte-i lui Dumnezeu printr-o viaţă de apostolat.

Pentru tine, transcriu dintr-o scrisoare: „umilinţa evanghelică mă încântă. Dar mă şi revoltă spiritul de turmă și inconștiența unor creştini, care discreditează astfel Biserica. La aceştia trebuie să se fi gândit acel scriitor ateu care a spus că morala creştină este o morală de sclavi…”. În realitate, noi suntem nişte servitori: servitori ridicaţi la rangul de fii ai lui Dumnezeu, care nu vor să se comporte ca nişte sclavi ai pasiunilor lor.

Un bun fiu al lui Dumnezeu trebuie să fie foarte uman. Dar nu într-atât încât să degenereze în vulgar și prost crescut.

Un fiu al lui Dumnezeu nu poate susține teorii de clasă, pentru că îl interesează problemele tuturor oamenilor... Și încearcă să ajute la rezolvarea lor cu dreptatea și caritatea Mântuitorului nostru.

Apostolul ne-a arătat deja aceasta, când ne-a scris că pentru Domnul nu contează caracteristicile personale și nu a ezitat să traducă astfel cuvintele Lui: nu există decât o singură rasă, rasa fiilor lui Dumnezeu!

Prin comportamentul tău de cetăţean creştin, arată oamenilor diferenţa dintre a trăi trist și a trăi bucuros; între a te simți timid și a te simți îndrăzneț; între a te comporta precaut, cu duplicitate… – cu ipocrizie! – şi a te comporta ca oamenii onești și dintr-o bucată. – Într-un cuvânt, dintre starea lumească şi aceea de fii ai lui Dumnezeu.

De departe –bacolo, la orizont – cerul pare că se unește cu pământul. Nu uita că locul în care, într-adevăr, pământul și cerul se unesc este în inima ta de copil al lui Dumnezeu.

Apostolul a scris, de asemenea: „nu este nicio diferenţă între păgân şi evreu, între circumcis și necircumcis, între barbar și scit, între sclav şi om liber, căci Cristos este totul şi se găseşte în toţi”.

Aceste cuvinte au aceeaşi valoare astăzi, ca şi ieri: în faţa Domnului nu există diferenţă de naţionalitate, de rasă, de clasă, de stare socială… Fiecare dintre noi a renăscut în Cristos, pentru a deveni o creatură nouă, un copil al lui Dumnezeu; suntem toţi fraţi şi cu o fraternitate desăvârşită trebuie să ne comportăm.

Seninătate, echilibru, voinţă inflexibilă, credinţă adâncă şi pietate arzătoare: iată calităţile indispensabile ale unui copil al lui Dumnezeu.

Copii ai lui Dumnezeu: această condiţie face din noi ceva cu mult mai mult decât persoane care se suportă reciproc. Ascultă pe Domnul Nostru: «vos autem dixi amicos!» – suntem prietenii Săi care, ca El, ne dăm cu bucurie viața, unii pentru alţii, în timpuri eroice şi în conviețuirea obişnuită.

Dumnezeu vrea ca noi, copiii Lui, să fim ca nişte trupe de asalt. – Nu putem rămâne în expectativă; noi trebuie să luptăm, acolo unde ne aflăm, ca soldații la primirea ordinului de luptă.