Lista numerelor

„Rugăciunea” este umilinţa omului care recunoaşte profunda lui mizerie şi măreţia lui Dumnezeu, Căruia I se adresează şi pe care Îl adoră, aşteptând totul de la El şi nimic de la sine însuşi.

„Credinţa” este umilinţa raţiunii, care renunţă la propriul său criteriu şi care se prosternează în faţa judecăţilor şi a autorităţii Bisericii.

„Ascultarea” este umilinţa voinţei, care se supune voinţei celuilalt, pentru Dumnezeu.

„Castitatea” este umilinţa cărnii, care se supune spiritului.

„Mortificarea” exterioară este umilinţa simţurilor.

„Căinţa” este umilinţa tuturor pasiunilor, jertfite Domnului.

– Umilinţa este adevărul pe drumul luptei ascetice.

Cât de mult bun simţ era în rugăciunea acelui suflet care spunea: Doamne, nu mă părăsi, nu vezi că este „altcineva” care mă trage de picioare?

Adevărata rugăciune, aceea care absoarbe individul în întregime, nu este favorizată atât de mult de singurătatea deşertului, cât de reculegerea interioară.

Nu te descuraja: oricât de nedemnă ar fi persoana, cât de imperfectă ar părea rugăciunea, dacă aceasta se înalță umilă şi perseverentă, Dumnezeu o ascultă întotdeauna.

Doamne, nu merit să mă asculţi, pentru că sunt rău, spunea în rugăciunea lui un suflet pocăit. Şi adăuga: …acum, ascultă-mă, «quoniam bonus» – pentru că Tu eşti bun.

După ce i-a trimis pe discipoli ca să propovăduiască, Domnul i-a adunat, la întoarcere, şi i-a invitat să meargă cu El într-un loc izolat ca să se odihnească… Ce lucruri minunate i-a întrebat și le-a povestit Isus! Ei, bine… Evanghelia rămâne totdeauna actuală.