Din 1946 v-aţi stabilit reşedinţa la Roma. Ce trăsături ale Pontifilor cu care aţi avut relaţii vă stăruie mai puternic în minte?

Pentru mine, după Sfânta Treime şi după Sfânta Fecioară, Maica noastră, în ierarhia iubirii urmează Papa. Nu pot uita că Sanctitatea Sa Pius al XII-lea a fost cel care a aprobat Opus Dei, pe vremea când acest drum spre spiritualitate părea în ochii multora o erezie; după cum nu uit nici primele cuvinte de dragoste şi afecţiune care mi-au fost adresate la Roma, în 1946, de cel care era pe atunci Monseniorul Montini. Mi s-a întipărit apoi adânc în minte farmecul afabil şi patern al lui Ioan al XXIII-lea, ori de câte ori am avut prilejul să-l vizitez. Odată i-am spus: „În Opera noastră au găsit mereu un loc primitor toţi oamenii, catolici sau nu: n-am învăţat ecumenismul de la Sanctitatea Voastră...” Şi Sfântul Părinte Ioan râdea, emoţionat. Ce vreţi să vă spun? Întotdeauna Pontifii Romani au avut cu toţii faţă de Opus Dei înţelegere şi iubire.