Îmi place să compar viaţa interioară cu o haină, cu haina de nuntă despre care vorbeşte Evanghelia. Ţesătura este compusă din fiecare obicei sau practică de pietate care, asemenea fibrelor, dau trăinicie materialului. Şi aşa cum o sfâșietură îi ia din valoare unui veșmânt, chiar dacă restul este în bună stare, tot aşa, dacă practici rugăciunea mentală, dacă lucrezi… dar îţi lipseşte căinţa – sau invers –, viaţa ta interioară nu este – ca să spunem aşa – desăvârşită.