Te-ai hotărât mai mult din chibzuinţă decât din înflăcărare şi entuziasm. Deși ai fi vrut să îl ai, nu a fost loc pentru sentiment: te-ai dăruit, după ce te-ai convins că Dumnezeu o voia.

Şi, din acea clipă, nu ai mai „simţit” nicio îndoială serioasă; ci, dimpotrivă, o bucurie liniştită, senină, care câteodată devine năvalnică. Astfel răsplăteşte Dumnezeu cutezanţele Iubirii.