Lista numerelor

Când vezi o biată cruce de lemn, singură, neînsemnată şi fără valoare…şi fără Răstignit, nu uita că acea cruce este crucea ta: cea de fiecare zi, ascunsă, fără strălucire, fără consolare… care aşteaptă răstignitul ce-i lipseşte: şi acest răstignit trebuie să fii tu.

Câţi dintre cei ce s-ar lăsa ţintuiţi pe o cruce, înaintea privirii uimite a miilor de spectatori, nu ştiu să sufere creştineşte înţepăturile de ac de fiecare zi! — Judecă atunci, ce este mai eroic.

Isus suferă pentru a împlini voinţa Tatălui… Şi tu, care vrei de asemenea să împlineşti preasfânta voinţă a lui Dumnezeu, urmând paşii Învăţătorului, vei putea să te plângi dacă întâlneşti, ca tovarăş de drum, suferinţa?

Cât de mult înnobilăm durerea, dându-i în ordinea spirituală locul ce i se cuvine (ispăşire)!

Mă întrebi: de ce această cruce de lemn? — Şi copiez dintr-o scrisoare: „Ridicând ochii de la microscop, privirea dă peste crucea neagră şi goală. Această cruce fără Răstignit este un simbol. Are o semnificaţie pe care ceilalţi nu o vor vedea. Şi cel care, obosit, tocmai se pregătea să-şi părăsească lucrul, îşi apropie din nou ochii de ocular şi continuă să lucreze: pentru că acea Cruce solitară cere nişte umeri care să o poarte“.

Crucifixul tău. — Fiind creştin, ar trebui să porţi mereu cu tine Crucifixul. Şi să-l pui pe masa ta de lucru. Şi să-l săruţi înainte de a merge să te odihneşti şi când te trezeşti: sărută-l, de asemenea, şi atunci când bietul tău trup se revoltă împotriva sufletului tău.

Când vor veni suferinţa, dispreţul…, Crucea, va trebui să te gândeşti: ce sunt toate acestea faţă de ceea ce cu adevărat merit?

Cruce, munci, frământări: le vei avea cât trăieşti. — Pe drumul acesta a fost Cristos şi nu e mai mare discipolul decât Învăţătorul.

O vizită la vestita mănăstire. — Acea doamnă străină a simţit cum i se înduioşează inima privind sărăcia clădirii: „Trebuie că duceţi o viaţă foarte grea, nu?“ Şi călugărul, mulţumit, se mărgini să răspundă: „Călugăr ai vrut să fii, călugăr eşti“.

   Aceasta, pe care cu bucurie am auzit-o de la acel sfânt bărbat, trebuie să ţi-o spun ţie cu durere, când îmi spui că nu eşti fericit.

Suferi… şi nu voiai să te plângi. — N-are importanţă că te plângi — este reacţia firească a bietei noastre cărni — , în timp ce voinţa ta doreşte pentru tine, acum şi pururea, ceea ce Dumnezeu doreşte.