Lista numerelor

Cât de mult îți dorești să fii extraordinar! – Această dorință este foarte banală.

Ți-au căzut în mâini două cărţi în limba rusă şi ai simţit o mare dorinţă să înveţi această limbă. Îţi imaginai frumuseţea de a muri, precum bobul de grâu, pentru această naţiune, atât de aridă astăzi, dar care, cu timpul, va da imense recolte de grâu.

– Ambiţiile tale îmi par bune. Dar, pentru moment, consacră-te micii tale îndatoriri, marea misiune de fiecare zi, studiului tău, muncii tale, apostolatului tău şi, mai ales, formării tale, care – pentru că încă mai ai multe lucruri de curățat în tine – nu este o îndatorire mai puţin eroică, nici mai puţin frumoasă.

Permite sufletului tău să fie măcinat de dorințe… Dorințe de dragoste, de uitare, de sfinţenie, de Cer… Nu te opri să te întrebi dacă vei ajunge vreodată să le vezi îndeplinite – cum îți va sugera vreun sfătuitor prudent –: reaprinde-le de fiecare dată mai puternic, pentru că Spiritul Sfânt spune că Îi sunt plăcuți „oamenii care au dorințe”. Dorințe operative, pe care trebuie să le pui în practică în munca ta cotidiană.

Preocuparea nerăbdătoare și dezordonată pentru ascensiunea profesională poate ascunde amorul propriu sub aparența „slujirii sufletelor”. Cu ipocrizie – chiar așa, ipocrizie – ne justificăm, spunând că nu trebuie să nu profităm de anumite conjuncturi, anumite circumstanţe favorabile…

Întoarce-ţi ochii spre Isus: El este „Calea”. Conjuncturi şi circumstanţe „foarte favorabile” au apărut şi în anii vieţii sale ascunse, pentru a anticipa viaţa sa publică. La doisprezece ani, de exemplu, când întrebările şi răspunsurile Lui i-au umplut de admiraţie pe doctorii în lege… Dar Isus Cristos a îndeplinit Voinţa Tatălui Său şi a aşteptat, a ascultat.

– Fără a pierde această sfântă ambiţie a ta de a duce lumea întreagă la Dumnezeu, când vei simţi nevoia să iei aceste iniţiative personale, – poate din dorinţa de a dezerta –, aminteşte-ţi că şi tu trebuie să asculţi şi să te ocupi de această sarcină obscură, puţin strălucitoare, atâta vreme cât Domnul nu-ţi va cere altceva: El îşi are timpul Lui şi căile Sale.

Mi se pare foarte logică năzuința ta ca întreaga omenire să-L cunoască pe Cristos. Dar începe cu responsabilitatea de a salva sufletul celor care trăiesc alături de tine, de a-l sfinţi pe fiecare dintre tovarăşii tăi de muncă sau de studiu… – Aceasta este principala misiune pe care ți-a încredințat-o Domnul.

Ascultă-mă bine: lucrurile sfinte, când le vezi în mod sfânt, când le trăieşti zilnic într-un mod sfânt…, nu se transformă în „lucruri de fiecare zi”. Toată activitatea lui Isus Cristos pe acest pământ a fost omenească, şi divină!