Nu a fost recunoscut ceea ce tu numeşti „dreptul tău”, ceea ce eu ţi-am tradus prin „dreptul tău la orgoliu”… Biet prost! – Ai simțit, pentru că nu te puteai apăra – agresorul era puternic –, durerea a o sută de palme. – Şi, cu toate acestea, tot nu înveţi să te umileşti.

Acum, conştiinţa ta este cea care te acuză: te face orgolios… şi laş. – Mulţumeşte-I lui Dumnezeu, pentru că începi să întrevezi „datoria ta de a fi umil”.