Un doctor în drept şi în filologie se pregătea pentru un concurs pentru a deveni profesor la Universitatea din Madrid. Două cariere strălucite, parcurse strălucit.

Am primit un mesaj de la el: era bolnav şi dorea să mă duc să-l văd. Am ajuns la pensiunea unde locuia. – „Părinte, mor!”, aşa m-a salutat. L-am îmbărbătat cu afecţiune. A vrut să facă o spovedanie generală. Şi a murit în noaptea aceea.

Un arhitect şi un medic m-au ajutat să-l învelesc în giulgiu. – Şi, la vederea acelui trup tânăr, care începea să se descompună repede… toţi trei am căzut de acord: cele două cariere universitare nu valorau nimic, în comparaţie cu cariera definitivă pe care, bun creștin, tocmai o obținuse.