Lista numerelor

Cam puţin impetuos e caracterul tău: cât de mult doreşti să te amesteci în toate! — Te străduieşti să fii sarea tuturor bucatelor… Şi — să nu te superi dacă-ţi vorbesc deschis — eşti puţin înzestrat pentru a fi sare: şi nu eşti în stare să te topeşti şi să treci neobservat, ca acest condiment.

   Îţi lipseşte spiritul de sacrificiu. Şi îţi prisosesc curiozitatea şi exhibiţionismul.

Acel cuvânt de duh, gluma care nu a ieşit din gura ta: zâmbetul amabil pentru cel care te supără; acea tăcere în faţa acuzaţiei nedrepte; conversaţia ta plină de bunătate cu oameni greoi şi inoportuni; zilnica nebăgare de seamă a unui gest sau altul, supărător sau impertinent, din partea persoanelor cu care convieţuieşti… Toate acestea, cu perseverenţă, constituie adevărata mortificare interioară.

Niciun ideal nu devine realitate fără sacrificiu. — Leapădă-te de tine însuţi. — E atât de frumos să fii victimă!

Să bem până la ultima picătură din cupa durerii în biata viaţă prezentă. — Ce importanţă are să suferi zece ani, douăzeci, cincizeci…, dacă apoi este cerul pentru totdeauna, pentru totdeauna…, pentru totdeauna?

   — Şi, mai ales — mai bine decât pentru acest motiv, „propter retributionem“ — ce importanţă are să suferi dacă suferi pentru a mângâia, pentru a-L bucura pe Domnul Dumnezeul nostru, cu spiritul ispăşirii, unit cu El în crucea lui, într-un cuvânt: dacă suferi pentru iubire?…

Trebuie să te dăruieşti cu totul, trebuie să te refuzi cu totul: e nevoie ca sacrificiul să fie ardere de tot.

Ce puţin valorează pocăinţa fără mortificarea neîncetată!