Lista numerelor

Există 16 numere în «Brazdă», al căror subiect Trufie.

Nu eşti fericit pentru că răsucești totul în minte ca și cum ai fi mereu în centrul pământului: dacă te doare burta, dacă obosești, dacă ţi s-a spus una sau alta…

Ai încercat să te gândeşti la El şi, prin El,la ceilalţi?

Te-a durut sufletul când ţi s-a spus: ceea ce cauţi tu nu este convertirea, ci o casetă pentru mizeriile tale…; astfel, să continui cu ușurință – dar cu gust de fiere! – să porți această tristă povară.

Numai proştii sunt încăpăţânaţi: cei foarte proşti, foarte încăpăţânaţi.

Să scoatem din rădăcină amorul propriu și să plantăm, în loc, iubirea pentru Isus Cristos: iată secretul eficienței şi al fericirii.

Cu toate că afirmi că-L urmezi, într-un fel sau altul, pretinzi întotdeauna că „tu” acţionezi, după planurile „tale” şi numai cu „forţele tale”. – Dar, Domnul a spus: «sine me nihil» – fără Mine, tu nu poţi face nimic.

Nu a fost recunoscut ceea ce tu numeşti „dreptul tău”, ceea ce eu ţi-am tradus prin „dreptul tău la orgoliu”… Biet prost! – Ai simțit, pentru că nu te puteai apăra – agresorul era puternic –, durerea a o sută de palme. – Şi, cu toate acestea, tot nu înveţi să te umileşti.

Acum, conştiinţa ta este cea care te acuză: te face orgolios… şi laş. – Mulţumeşte-I lui Dumnezeu, pentru că începi să întrevezi „datoria ta de a fi umil”.

Eşti plin de tine, de tine, de tine… – Şi nu vei fi eficient atâta timp cât nu te umpli de El, de El, de El, lucrând «in nomine Domini» – în numele şi cu puterea lui Dumnezeu.

Cum pretinzi că Îl urmezi pe Cristos, dacă nu te învârteşti decât în jurul tău?

Preocuparea nerăbdătoare și dezordonată pentru ascensiunea profesională poate ascunde amorul propriu sub aparența „slujirii sufletelor”. Cu ipocrizie – chiar așa, ipocrizie – ne justificăm, spunând că nu trebuie să nu profităm de anumite conjuncturi, anumite circumstanţe favorabile…

Întoarce-ţi ochii spre Isus: El este „Calea”. Conjuncturi şi circumstanţe „foarte favorabile” au apărut şi în anii vieţii sale ascunse, pentru a anticipa viaţa sa publică. La doisprezece ani, de exemplu, când întrebările şi răspunsurile Lui i-au umplut de admiraţie pe doctorii în lege… Dar Isus Cristos a îndeplinit Voinţa Tatălui Său şi a aşteptat, a ascultat.

– Fără a pierde această sfântă ambiţie a ta de a duce lumea întreagă la Dumnezeu, când vei simţi nevoia să iei aceste iniţiative personale, – poate din dorinţa de a dezerta –, aminteşte-ţi că şi tu trebuie să asculţi şi să te ocupi de această sarcină obscură, puţin strălucitoare, atâta vreme cât Domnul nu-ţi va cere altceva: El îşi are timpul Lui şi căile Sale.

Îngâmfați și orgolioși se dovedesc toţi cei care abuzează de situația lor privilegiată – dată de bani, origine, rang, funcţii, inteligenţă… –, pentru a-i umili pe cei mai puţin favorizaţi.

Mai devreme sau mai târziu, orgoliul sfârşeşte prin al umili, în fața celorlalți, pe omul cel mai „bărbat”, care acţionează ca o marionetă vanitoasă şi fără minte, mișcată de sforile pe care le trage satana.

Din îngâmfare sau din simplă vanitate, mulţi întreţin o „piaţă neagră”, pentru a-şi ridica artificial propria valoare.

Nu te descuraja în fața greșelilor tale: reacţionează! – Sterilitatea nu este atât consecinţa greşelilor – mai ales dacă te căieşti –, cât a mândriei.

Dacă ai căzut, ridică-te cu mai multă speranţă… Doar amorul propriu nu înţelege că greşeala, când este corectată, ne ajută să ne cunoaștem mai bine și să ne umilim.

„Nu suntem buni de nimic”. – Afirmație pesimistă și falsă. – Dacă vrem, cu harul lui Dumnezeu – condiţie prealabilă și fundamentală –, putem să ajungem să fim de folos, ca un instrument bun, în multe lucrări.

M-au pus pe gânduri cuvintele dure, dar adevărate, ale unui om al lui Dumnezeu, la vederea îngâmfării unui oarecare: „Se îmbracă în însăși pielea diavolului: orgoliul!”

Şi în sufletul meu s-a născut, prin contrast, dorinţa sinceră de a mă îmbrăca în virtutea pe care a predicat-o Isus, «quia mitis sum et humilis corde» – sunt blând şi smerit cu inima –, și cea care a atras privirea Preasfintei Treimi asupra Mamei lui Isus şi Mamei noastre: umilinţa, a şti și a simți că nu suntem decât nimic.

Referințe la Sfânta Scriptură
Referințe la Sfânta Scriptură