Ca să îl auzim pe Dumnezeu

Dacă ne ducem la Sfânta Scriptură, vom vedea că umilinţa este condiţie indispensabilă pentru a te pregăti să îl auzi pe Dumnezeu. Unde este umilinţă este şi înţelepciune⁴, arată Cartea Proverbelor. Umilinţă este să ne privim aşa cum suntem, fără paliative, în adevăr. Şi înţelegând că abia dacă valorăm ceva, ne deschidem la măreţia lui Dumnezeu; aceasta este măreţia noastră.

Ce bine a înţeles acest lucru Maica Domnului, sfânta mamă a lui Isus, creatura cea mai sublimă din câte au existat şi vor exista pe pământ! Maria glorifică puterea Domnului, care coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi⁵. Şi cântă că în ea s-a realizat încă o dată această providenţă divină, că a căutat spre smerenia roabei sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile⁶.

Maria se arată transformată într-un mod sfânt, în inima sa preacurată, în faţa umilinţei lui Dumnezeu: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema⁷. Umilinţa fecioarei este consecinţa acestui abis insondabil de har, care se produce cu întruparea celei de-a doua persoane a Sfintei Treimi în trupul mamei sale pururea neprihănită.