SINCERITATE

Acela care ascunde o tentaţie Îndrumătorului său spiritual împarte un secret cu diavolul. – A devenit prietenul duşmanului.

Pulberea şi orbirea unei căderi nasc în tine supărare și gânduri care-ţi răpesc liniştea.

– Ai căutat consolare în lacrimi lângă Domnul şi în conversaţia plină de încredere cu unul dintre fraţii tăi?

Sinceritate: faţă de Dumnezeu, faţă de Directorul tău, față de fraţii tăi, oamenii. – Așa sunt sigur de perseverenţa ta.

Un mijloc de a fi deschis şi cinstit?… Ascultă şi meditează la aceste cuvinte ale lui Petru: «Domine, Tu omnia nosti…» – Doamne, Tu ştii toate.

Ce să îţi spun?, mă întrebi atunci când începi să-ţi deschizi sufletul. Şi, cu toată sinceritatea, îţi răspund: în primul rând, ceea ce ai vrea să nu se ştie…

Defectele pe care le vezi la alţii sunt poate ale tale. «Si oculus tuus fuerit simplex…» – dacă ochiul tău este onest, tot trupul tău va fii luminat; iar dacă este răutate în ochiul tău, întregul tău trup va fi întunecat.

Mai mult încă: „De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău şi nu ţii seama de bârna care este în al tău?”

– Examinează-te.

Toţi trebuie să preîntâmpinăm lipsa de obiectivitate, de câte ori este vorba de a judeca propriul nostru comportament… – Şi tu.

Sunt de acord, spui „aproape” întreg adevărul… Deci, nu eşti sincer.

Te plângi… şi eu merg mai departe cu o sfântă intransigență; te plângi…, pentru că de data aceasta am pus degetul pe rană.

Ai înţeles în ce constă sinceritatea, când îmi scrii: „încerc să mă obișnuiesc să spun lucrurilor pe nume şi, mai ales, să nu caut nume pentru ceea ce nu există”.

Gândeşte-te bine, a fi transparent înseamnă mai mult a nu ascunde decât a voi să arăţi… Este vorba despre a lăsa să se vadă ceea se află pe fundul paharului şi nu a te strădui să faci ca aerul să devină vizibil.

Să acţionăm întotdeauna, în prezența lui Dumnezeu, astfel încât să nu avem nimic de ascuns faţă de oameni.

Neliniştile au trecut… Ai descoperit că sinceritatea faţă de Directorul tău rezolvă toate problemele cu o uşurinţă surprinzătoare.

Cât de mult se înșală acei părinţi, profesori, directori… care cer o sinceritate absolută şi, când li se arată întregul adevăr, se sperie!

Ai citit în dicţionar sinonimele cuvântului nesincer: „ambiguu, viclean, ascuns, mişel, şiret…”. – Ai închis cartea, cerându-I Domnului ca niciodată să nu ţi se poată aplica aceste calificative; şi ţi-ai propus să rafinezi și mai mult această virtute supranaturală şi omenească a sincerităţii.

«Abyssus, abyssus invocat…» – Prăpastia atrage altă prăpastie, ţi-am mai amintit. Este descrierea exactă a modului de a se comporta al mincinoşilor, ipocriţilor, renegaţilor, trădătorilor: pentru că îi dezgustă propria lor comportare, ei le ascund celorlalţi înşelătoriile lor, căzând din lac în puţ, creând o prăpastie între ei şi aproapele lor.

«Tota pulchra es Maria et macula originallis non est in Te!» – Eşti toată frumoasă, Marie, şi în tine nu este păcatul originar!, cântă Liturghia, cu atâta bucurie. Nu există în Ea nici cea mai mică urmă de făţărnicie:în fiecare zi o rog pe Mama Noastră să ştim să ne deschidem sufletul în direcţia spirituală, pentru ca lumina harului să lumineze întreg comportamentul nostru.

–Maria va dobândi pentru noi curajul sincerităţii, ca să neapropiem şi mai mult de Preasfânta Treime, dacă o implorăm asta.